Măsuri de sprijin acordate IMM-urilor afectate de pandemia Sars-Cov2 și riscurile la care sunt, de fapt, supuși beneficiarii programului Electric-Up

Pe fondul inconvenientelor generate de pandemia de Sars-Cov2 la nivel Mondial în anul 2020, statul român a instituit un pachet de măsuri de sprijin pentru IMM-uri, prin crearea unui program “Electric-Up”, prin care Ministerul Economiei și Energiei urma să ofere antreprenorilor români finanțare nerambursabilă pentru ca aceștia să își poată achiziționa panouri voltaice și stații de încărcare a mașinilor electrice.
Pentru început, proiectul părea destul de ambițios pentru antreprenorii români, în forma în care acesta a fost elaborat și prezentat la vremea respectivă, mai ales pentru industria HORECA care a fost destul de afectată de criza COVID.

După ce antreprenorii au parcurs procedura de înscriere în programul Electric-Up și au obținut finanțarea promisă, guvernul a inserat unele obligații “surpriză” în contractul de finanțare transmis inițial, pe care antreprenorii nu au putut să le anticipeze, sens în care noile condiții impuse îi obligau pe aceștia să ofere acces gratuit tuturor mașinilor electrice la stațiile de alimentare pe care le vor cumpăra din banii de la stat primiți din aderarea la programul Electric-Up.

Practic, atunci când au pornit la drum și au depus cererile de finanțare, beneficiarii programului Electric-Up nu aveau prevăzută această obligație în Ghidul de finanțare, în Schema de minimis, sau în proiectul contractului de finanțare, această prevedere controversată fiind adăugată în contracte după finalizarea perioadei de evaluare la cererilor de finanțare.

În prezent, conform contractelor de finanțare semnate, beneficiarii Programului Electric-Up care au cumpărat cu fondurile nerambursabile de la stat stații de alimentare sunt obligați de Ministerul Energiei să permită oricărui utilizator de mașină electrică și/sau hibridă să și-o încarce gratuit la aceste stații (deși inițial această prevedere nu se regăsea în schema de ajutor de minimis și nici în ghidul de finanțare).

Această cerință prevede la art.8 alin(5) lit. a) și alin. 6 din Contractul de finanțare că beneficiarul are, pe perioada de implementare a proiectului său, obligația “să asigure posibilitatea de încărcare a autovehiculelor hibride și electrice în mod gratuit“ de unde s-ar putea deduce, la prima vedere, faptul că inclusiv accesul la stația de încărcare ar trebui să fie gratuit, iar nu doar contravaloarea curentului electric consumat, însă, din păcate, nu există o clarificare în acest sens.

Problema este destul de delicată, întrucât felul în care legiuitorul a gândit proiectul de finanțare are unele sincope și anumite detalii nu au fost puse la punct, în sensul în care mențiunea “posibilitatea de încărcare a autovehiculelor hibride și electrice în mod gratuit“ nu distinge dacă (i) încărcarea autovehiculelor include și parcarea/staționarea acestora în timpul necesar încărcării autovehiculelor sau (ii) dacă parcarea/staționarea acestora s-ar putea tarifa independent de folosirea gratuită a stațiilor electrice de încărcare de către utilizatori.

Fără o asemenea clarificare, există riscul ca beneficiarii programului Electric-Up să suporte costuri suplimentare ocazionate de punerea la dispoziția utilizatorilor a stațiilor electrice.

Explicația constă în faptul că, spre exemplu, în alte anotimpuri decât vara, când nu este atât de multă lumină solară, panourile solare produc mai puțin curent electric decât consumă utilizatorii care își alimentează gratuit mașinile, ceea ce ar însemna ca operatoriii să achite curentul electric consumat de aceștia din buzunarul propriu, ceea ce contravine interesului oricărui antreprenor.

Apreciem că situația este abia incipientă și ne așteptăm ca, în perioada următoare, Guvernul să aducă clarificări astfel încât atât firmele care au beneficiat de aceste fonduri nerambursabile, cât și consumatorii să știe care sunt condițiile de folosire a acestor stații și care sunt drepturile și obligațiile care le incumbă.

Până la obținerea unor astfel de clarificări, primarii din unele localități au impus deja taxă pe spațiul de parcare aferent stației de încărcare, iar la fel au procedat și unele restaurante, în curtea localului, față de utilizatorii care nu sunt și clienți ai localului.
Până la acest moment, nu am identificat litigii soluționate definitiv care să fi izvorât din situația descrisă mai sus, însă ne așteptăm ca în viitor să iasă la suprafață din ce în ce mai multe spețe relevante, iar aspectele care lasă loc de echivoc să fie în final tranșate de instanțele de judecată.