Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/aadlawye/public_html/wp-content/plugins/revslider/includes/operations.class.php on line 2492

Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/aadlawye/public_html/wp-content/plugins/revslider/includes/operations.class.php on line 2496

Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home/aadlawye/public_html/wp-content/plugins/revslider/includes/output.class.php on line 3468
Vătamarea corporală din culpă. Analiză comparativă între prevederile Codului penal în vigoare și cele ale Codului penal anterior. - AAD - Lawyers
Warning: Creating default object from empty value in /home/aadlawye/public_html/wp-content/plugins/vamtam-push-menu/push-menu.php on line 106

În cele ce urmează vom realiza o scurtă analiză a art. 196 din Codul penal în vigoare – „Vătămarea corporală din culpă”, prevedere legală de interes mai ales pentru conducătorii auto ce sunt expuși în mod frecvent la situații ce ar putea atrage răspunderea lor penală pentru atingeri aduse integrității corporale sau sănătății altor persoane.
Legiuitorul a ales să reglementeze infracțiunea de vătămare corporală din culpă prin efectuarea unor trimiteri la art. 193 alin. (2), articol cu denumirea marginală – „ Loviri sau alte violențe” prin care este incriminată fapta de a produce leziuni traumatice unei persoane sau de a-i afecta sănătate într-o asemenea manieră încât să necesite îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, precum și la art. 194 alin. 1, articol cu denumirea marginală „Vătămarea corporală”, prin care este incriminată fapta de a produce următoarele consecințe suplimentare față de cele de la art. 193 alin.1 Cod penal: o infirmitate; leziuni traumatice/afectarea sănătății unei persoane care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav și permanent; avortul; punerea în primejdie a vieții persoanei.
Având în vedere că vinovăția cerută de lege în legătură cu acestă variantă a infracțiunii de loviri și alte violențe este intenția directă, intenția indirectă sau praeterintenția, ce se întâmplă atunci când această variantă a infracțiunii este comisă din culpă?
Răspunsul acestei întrebări îl găsim în art. 196 alin. (1) Cod penal, însă apreciem ca fiind necesare următoarele clarificări
Pentru ca o faptă ce a provocat urmările enumerate limitativ în cadrul art. 193 alin.2 Cod Penal, săvârșită din culpă, să constituie infracțiune, aceasta trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții:
a. să fie săvârșită de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive,
b. să fie săvârșită de o persoană aflată în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune.
Astfel, dacă nu ne aflăm în prezența acestor două circumstanțieri, răspunderea penală este înlăturată.
În privința variantei prevăzute de art. 196 alin. 2 rap. la art. 194 alin. 1 Cod penal, legiuitorul nu a prevăzut nicio condiție suplimentară. În legătură cu această variantă, legiuitorul a prevăzut și o agravantă – atunci când fapta a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități.
Articolul în cauză prezintă implicații importante în ceea ce privește aplicarea legii penale în timp, mai precis, în ceea ce privește aplicarea principiului legii penale mai favorabile, în conformitate cu art. 5 Cod Penal.
În privința vătămării corporale din culpă, Codul Penal anterior dispunea că o faptă ce realizează urmările prevăzute la art. 180 alin.2 cu denumirea marginală „Loviri sau alte violențe”, săvârșită din culpă, va fi pedepsită, singura condiție fiind ca gravitatea faptei să fie evaluată prin cel puțin 10 zile de îngrijiri medicale.
Comparând cele două dispoziții, observăm că actualul Cod Penal, prin impunerea unor condiții mai restrictive de pedepsire a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constituie legea penală mai favorabilă.
În ceea ce privește modalitatea de aplicare a legii penale mai favorabile, este de interes Decizia nr. 5/2014 ( M. Of. nr. 470 din 26 iunie 2014) în cadrul căreia Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii, a interpretat art.5 din Codul Penal în vigoare astfel:
„În aplicarea art. 5 din Codul Penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile. Constată ca nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunii în formă continuată.”
Devine incident în acest sens și art. 4 din Codul Penal actual, articol ce aduce în discuție aplicarea legii penale de dezincriminare. Deși la o primă analiză am putea afirma faptul că articolul în cauză va fi incident doar în acele situații când anumite fapte nu mai sunt prevăzute ca infracțiuni în legea nouă, Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul Penal interpretează această dispoziție incluzând și acele situații când o faptă determinată comisă sub imperiul legii vechi , nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii (acesta fiind și situația analizată de noi).
Putem concluziona că a operat o dezincriminare a faptelor de vătămare corporală din culpă în legătură cu care nu este îndeplinită niciuna dintre condițiile alternative prevăzute de art. 196 alin. 1 Cod Penal (să fie săvârșită de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși o infracțiune). Ca efect al acestei dezincriminări încetează executarea pedepselor, măsurilor educative în cazul minorilor și măsurilor de siguranță, precum și toate celelalte consecințe penale ale hotărârilor judecătorești de condamnare pronunțate pentru faptele dezincriminate.
Pentru o mai ușoară înțelegere a explicațiilor de mai sus, vă propunem următorul exemplu concret: fapta unui conducător auto care, din culpă, a provocat leziuni ce au necesitat până la 90 de zile de îngrijiri medicale unui pieton care a traversat strada printr-un loc permis/nepermis, atunci când conducătorul auto nu se afla sub influența băuturilor alcoolice și nici nu a desfășurată o altă activitate care să constituie prin ea însăși o infracțiune (spre exemplu nu a condus autoturismul fără a avea permis de conducere) nu reprezintă infracțiunea de vătămarea corporală din culpă. Dacă însă leziunile pietonului vor cauza consecințele mai grave prevăzute de art. 194 alin.1 Cod penal (pe care le-am enumerat mai sus), spre exemplu, pietonul accidentat și-ar pierde o mână, atunci conducătorul auto va răspunde penal, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile alternative prevăzute de art. 196 alin. 1 Cod penal.
Ramona Berin

foto credit: www.theleafonline.com

© 2015 AAD - LAWYERS | NOOC Studio

logo-footer